Taxonomia gresita in ecologie

   Nu demult am avut discutii cu un coleg lepidopterolog despre un subiect delicat... si totodata relevant si important. Daca nu demult s-a desenat pe aceasta lista imaginea ecologului/ecologistului 'realisto-ideal', poate nu ar fi de prisos un gand legat de cum nu ar trebui sa fie ecologul...cel putin referitor la un aspect dintre cele multe.

    Urmarile identificarilor taxonomice gresit efectuate pot avea urmari neasteptate si serioase. Sunt exemple care sa sustina acest lucru. Daca paleontologul identifica gresit ramasitele impietrite ale unei scoici 'de mult apuse', in cazul reconstructiei 'paleobiotopului' se ajunge la concluzii gresite. Asta pentru ca dintre doua specii foarte asemanatoare una era halofila... cealalta isi ducea traiul exclusiv in apa dulce.

    Nici macar in prezent monitorizarea calitatii apelor [par exemple] nu este o sarcina usoara. E drept ca s-au intocmit variate liste continand specii cu sensibilitate fata de anumiti factori de stres din mediul inconjurator, iar aceste specii au fost denumite 'bioindicatori'. In afara de aspectul ca in aceste liste 'obligatoriu' se furiseaza greseli [caci in studiile premergatoare nu s-au luat/nu s-au putut lua in considerare toate fetele problemei], intervin si alte probleme, de pilda corecta identificare a speciilor. Pentru ca nu rareori se intampla ca specii cu morfologie asemenatoare sa fie caracteristice diferitelor categorii de apa: daca de ex. ma refer la sistemul saprobiilor [legat de incarcarea cu substante organice], una poate sa fie oligosaproba in timp ce a sa 'verisoara' dimpotriva, se simte bine in ape din categoria alfa/polisaproba. Sau una indica ape eutrofe in timp ce cealalta se gaseste doar in cele oligotrofe [legat de cantitatea de nutrienti]. Asadar taxonomia gresita are un efect in cascada: indicii calculati si concluziile trase pot fi gresite, iar ca urmare eventualele masuri luate pot strica mai mult decat sa aiba un efect pozitiv.

    De unde pornesc greselile de identificare taxonomica? Motivele pot fi multiple. Ecologul poate sa aiba pregatire slaba, determinatoarele pe care le foloseste pot fi 'out-of-date' [sau mai grav, sa nu existe] si sa nu mai corespunda cerintelor actuale, aparatura la care lucreaza poate sa fie insuficient de performanta, timpul alocat analizelor probelor poate fi prea redusa din cauza ca se lucreaza 'pe banda rulanta' etc. Apropo de determinatoare si taxonomie... poate fi chiar deranjant ca in intervale de cativa ani - un deceniu, se trezesc alti 'destepti' care vor sa intre in istoria taxonomiei si sa agite putin apele care tare greu s-au linistit... vin asadar cu noi propuneri care rastoarna tot echilibrul sistemului care exista mai inainte. In acelasi timp nu se poate contesta necesitatea si importanta noilor cercetari si corecturile, 'update'-urile aduse ca urmare fireasca a acestora. Mai cu seama ca analizele la nivel genetic ne arata o lume 'putin' diferita fata de cea bazata primordial pe descrierile pe baza unor criterii morfologice. Nu exista dubii, e necesar sa evitam stagnarea si sa incercam sa ne perfectionam, intrebarea este doar vizavi de modul in care o facem.

    Eu insumi m-am convins in repetate randuri de faptul ca determinatoarele [cele mai bune, de 'referinta'] sunt inexacte. La unele grupuri dimensiunile au mare importanta la identificari, iar intervalele date in determinatoare erau total gresite fata de ce am gasit in realitate. Si asta in cazul unor specii care nu se pot confunda cu altele, deci nu am incertitudine in ceea ce afirm. De asemenea, caracterizarea preferintelor ecologice si raspandirea geografica la unele specii sunt 'dubioase' si prea putin se 'pupa' cu realitatea. Dar ce se intampla daca arealul unor specii se determina in urma unor identificari gresite? Cunosc cazuri in care intr-o lucrare de doctorat pe baza identificarilor extrem de prost facute s-au semnalat specii exotice in Romania, unele din Cuba, unele din mai stiu eu ce insulite din Indonezia, Jamaica sau alte minunatii. Daca aceste asa numite 'studii serioase' se iau pe bune, rezultatul cu siguranta nu poate fi unul pozitiv.

    Exista situatii in care o specie rara si periclitata este invadata si inlocuita de o specie invaziva cu morfologie atat de asemanatoare, incat [ca si urmare a confuziei dintre cele doua] fenomenul trece practic neobservat. Pana la un anumit punct, cand este deja prea tarziu. Sau o specie producatoare de biotoxine in mediul acvatic de apa dulce se confunda cu alta, netoxica, urmarile fiind destul de 'urate' [mai ales daca este vorba de vreo sursa de apa potabila..].

    Im ridic clopu' din nou.

 [photo: http://popchartlab.com/collections/prints/products/the-very-very-many-varieties-of-beer]